"Optimistul, in fata unei situatii incerte, pleaca mereu de la principiul ca exista o rezolvare favorabila, deci trebuie sa actioneze in aceasta directie. In consecinta, este vorba de o modalitate de a vedea lumea, dar si de o modalitate de actiune. Optimismul este in mod nedrept redus la un mod de gandire: sa fii optimist ar insemna numai sa vezi partea buna a lucrurilor, neluand adesea in considerare si dimensiunea esentiala a actiunii.
O alta eroare: optimismul nu este "gandirea pozitiva", de unde intreaga deosebire intre cognitivism si metoda Coue. Optimismul este realist, in timp ce gandirea pozitiva este nerealista. Sa luam un exemplu concret: urmeaza sa merg pe munte. Daca sunt echipat la plecare cu o doza buna de optimism, imi voi pune in rucsac apa, un impermeabil, imi voi pune niste bocanci cu talpa buna si voi asculta prognoza meteo; daca imbratisez un optimism prostesc, ma voi gandi ca vremea va fi frumoasa si ca totul va fi bine, asa ca nu voi lua cu mine apa sau bocanci, fiind de ajuns sa ma uit pe geam inainte sa ies din casa, ceea ce imi va pune viata in pericol.
Gandurile negative sunt, in consecinta, necesare fiindca ne protejeaza si ne permit sa ramanem realisti. Insa o avalansa de ganduri negative este un pericol pentru moral, aducand cu sine ezitari, pesimism si inhibarea actiunii. Doza buna de optimism este o problema de echilibru."
Sensul vietii, Frederic Fanget, ed Trei, 2008, pag 163-164
Mi-a placut mult acest citat, care arata clar diferenta intre optimismul bine dozat si irealism. Cine stie exact cum sa le dozeze, cand suntem "produsul" imaginii pe care am invatat s-o avem despre noi si purtam in inconstientul nostru un soi de mostenire genetica, sau mintea stramosilor nostri carunti?
Este greu si este usor in acelasi timp. Devine usor cand incepi sa-ti pui problema si sa te observi si practic cand reinveti sa gandesti si sa te comporti in functie de diferite evenimente si situatii.
Totul incepe cand stii ca se poate si altfel.. si cand iti dai seama ca porti cu tine un program, un soft, care nu ti se potriveste. De obicei, instinctiv, cand nu observam asta, avem doua tendinte: sau continuam asa, fara sa realizam ca nu suntem liberi, ca nu alegem singuri, sau cand ne saturam de ceea ce se intampla in viata noastra, alegem opusul. Nici acest lucru nu este bun intotdeauna, pentru ca nu alegem mereu ce este bine pentru noi, de multe ori ne grabim si riscam- de fapt ne razvratim simbolic, impotriva parintilor sau/ si a altor persoane dragi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu