Translate

miercuri, 14 noiembrie 2012

"Obligatia" fata de tine..

Ieri am avut de asteptat ore bune la o clinica privata din Bucuresti (in zona Dorobanti) dupa cineva care si-a facut o operatie. Ca de fiecare data cand am de asteptat, in loc sa ma enervez pentru timpul pierdut, aleg sa-i privesc atent pe cei din jurul meu. Poate si datorita calmului si curiozitatii am ales meseria de psiholog, dar mai ales pentru ca oamenii sunt fascinanti.
Stateam in apropierea receptiei asa ca vedeam cine intra si cine iese.
Timp de... 3 ore am constatat ca vocile celor doua receptioniste erau egale, pe acelasi ton, cu toti cei care veneau la clinica si cu cei care sunau. Tot timpul zambeau, spuneau " da, sigur, va rog, multumesc". Frumos, de altfel. Dar cand asta se intampla zi de zi, 8-10 ore, cat de stresat poti sa fii? Cu Supraeul atat de puternic oare cum se simte Sinele?
N-o sa fac acum apologia meseriei de receptionist :) Fara indoiala, sunt meserii mult, mult mai stresante, pe care n-o sa le enumar aici. Mult mai stresante decat sa stai intr-o clinica luxoasa si sa vorbesti la telefon toata ziua.
Dar ca psiholog n-am putut sa nu ma intreb: oare cat de bine te simti fiind altcineva zi de zi- asta e valabil pentru orice alta meserie in care nu te poti exprima. Cat din tine mai ramane viu? Mai realizezi ca dincolo de fard, tocuri inalte, voce egala, ai in tine o voce care striga Libertate? Ce faci in putinele momente pe care le ai pentru tine cu acea libertate? Bei alcool, fumezi, te certi, barfesti, iti reversi frustrarea asupra sotului, copiilor? Sau meditezi, dansezi, te plimbi in natura, te alimentezi corect, dar te si rasfeti? Sa ai un serviciu e o necesitate, de obicei nu se poate fara. Dar cu obligatia fata de tine cum ramane?....

2 comentarii: