Translate

vineri, 27 februarie 2009

Manipularea: pana unde poate merge?

Marele psiholog Alfred Adler spunea ca ne nastem cu o sentiment acut de inferioritate, care reclama permanent o compensare. Daca schema cognitiva formata in primii ani de viata este una adaptativa, echilibrata, sentimentul de inferioritate va functiona ca un motiv de a ne autodepasi. Caracterul va fi puternic, armonios, demn, vom fi sociabili si vom poseda inteligenta emotionala.
Daca schema genereaza o imagine de sine precara, daca am fost obisnuiti si invatati sa ne credem mai degraba inferiori altora, sentimentul de inferioritate se va transforma in complex de inferioritate, vizand chiar patologicul; depresivii, anxiosii, fac parte din aceasta categorie, ei tinzand tot timpul spre altii, sunt dependenti.
In fine, daca schema mentala din copilarie este una agresiva, combativa (am fost agresati sau am trait intr-un mediu agresiv) acum putem avea tendinta de a profita de altii, de a-i manipula intr-un fel sau altul, de a dispretui slabiciunea si a dori admiratie si recunoastere, fara a face nici un compromis si fara a tolera nesupunerea.
Suntem mult mai influentati de primii ani de viata decat ne imaginam, totul se inmagazineaza la nivel inconstient, chiar daca la nivel constient nu realizam acest lucru. Psihologii au ajuns chiar la concluzia ca reusita sau nereusita in viata, inteligenta emotionala, echilibrul si increderea in sine ale unei persoane depind in proportie de 30 % de viata intrauterina, 30% de primul an de viata si 40 % de evenimentele petrecute in familie si anturaj in restul vietii. Totusi, desi unii poarta dupa ei un “bagaj” negativ, sunt capabili sa reuseasca in viata si sa se autodepaseasca prin inteligenta, ambitie, luciditate si intuitie.

Hitler a fost nu intamplator unul dintre cei mai iubiti lideri, desi ceea ce propovaduia incalca grav dreptul la viata. A stiut insa, ca un psiholog innascut ce era, sa exploateze sentimentul de inferioritate tipic uman; in toate discursurile lui, el avea grija sa accentueze faptul ca poporul german este unul superior. Doar acest lucru si putea fi indeajuns pentru a capta atentia tuturor. Insa el avea si alte calitati de lider: persuasiune, darul oratoriei si multa energie si ambitie. Sa adaugam insa si o minte bolnava.

S-au facut numeroase experimente, cum ar fi “Lexus si Maslinul” de catre Thomas Friedman. S-a constatat astfel ca daca se ia un numar de subiecti si li se da un test pentru a-i depista pe cei cu gradul cel mai inalt de conservatorism si pe cei cu gradul cel mai scazut (orientati catre progres, catre nou), iar apoi se impart in doua loturi, se observa urmatoarele:
Daca lotului de subiecti conservatori le sunt expuse cu aplomb idei novatoare, daca oratorul isi foloseste intreaga putere de convingere, este amabil, prietenos si expresiv, un test ulterior va arata ca cei mai conservatori dintre cei mai conservatori vor tinde sa asimileze in mare parte din discursul la care au asistat, iar nivelul lor de inflexibilitate va scadea semnificativ.. Si invers, cei mai fermi din lotul “progresist” vor fi ceva mai flexibili, vor dezvolta o tenta de conservatorism.

Care este secretul? Este vorba in primul rand despre disonanta cognitiva. Aceasta este o stare de incordare, o stare conflictuala datorata unor idei sau concepte contradictorii.
Cei care sunt lideri prin natura, buni oratori si au notiuni elementare de psihologie stiu ca un discurs in fata unui grup este decisiv pentru a-l influenta. Avem tendinta din pacate sa ne supunem vointei generale si ne schimbam optica destul de repede (sau cel putin renuntam la incrancenarea de a crede in ceva) in momentul in care o masa de oameni are alta parere, cu atat mai mult daca intervine si latura emotionala, inflacararea. Practic evitarea relatiei de nepotrivire, de nearmonizare cu altii (la nivel cognitiv, afectiv sau atitudinal) ca si teama de a fi marginalizati ne duce in final in situatia de a fi manipulati. Traim astfel un gen de hipnoza in masa.

"Cele mai importante mecanisme si procese psihice si psihosociale implicate in exercitarea influentei sociale si implicit in schimbarea atitudinilor comportamentelor sunt reprezentate de imitatie, contagiune, comparatie sociala, disonanta cognitiva, sugestie, persuasiune, ordin, manipulare si influenta a minoritatilor"spuneau Perez si Boncu.

"Persuasiunea reprezinta o modalitate organizata si dirijata constient de influentare a unei persoane sau grup prin intermediul unei argumentatii logice, sustinuta afectiv si motivational, in scopul impunerii unei idei, opinii, atitudini sau comportament care initial nu erau agreate sau acceptate de catre cei vizati"- Cialdini.

Persuabilitatea (tendinta de a fi receptiv la influente), comparativ cu sugestibilitatea, implica si constiinta acceptarii mesajelor. Shelly Chaiken si Alice H. Eagly au studiat eficacitatea modalitatilor de comunicare in comunicarea persuasiva, iar concluzia a fost aceea ca mesajul video induce schimbarea de opinie cea mai importanta.
Asa se explica robotizarea la care se poate ajunge, urmare spre exemplu a “efectului tv” (perioada indelungata petrecuta in fata televizorului): se pot prelua idei straine pana atunci, la care o persoana nici nu s-ar fi gandit, dar pe care acum le pliaza si le accepta ca facand parte din propria personalitate.

Revenind la prima parte a articolului, s-a constatat ca cel mai usor de influentat sunt cei cu o imagine de sine incerta sau negativa; in mod normal, sugestiile sau mesajele subliminale ne influenteaza in masura in care exista si in propria noastra fiinta o inclinatie spre acea semnificatie. Un ateu cu imagine de sine pozitiva nu va fi niciodata convins din mesaje, fie ele si televizate, ca exista Dumnezeu (ar fi susceptibil de a o face in timp daca imaginea sa despre sine ar fi fost scazuta), sau o alta persoana inteligenta si echilibrata, increzatoare in fortele proprii va respinge instinctiv imaginile si situatiile deprimante repetate, in conditiile in care nu o privesc in mod direct si mai ales daca nu poate exercita asupra lor nici un fel de influenta (prin altruism).

Sa nu uitam insa ca schemele cognitive negative, deficientele se pot depasi; inteligenta si bunul simt ne pot ajuta sa ne ghidam in viata, sa verificam in ce masura activitatile si preocuparile noastre de fiecare zi, inclusiv vizionarea unor emisiuni tv sau a unor site-uri cu diverse tematici ne ajuta cu ceva pe drumul pe care cu maturitate ni l-am trasat, sau ne pot face mai mult rau.

Din pacate in Romania populatia tinde sa fie prostita si deprimata prin emisiuni sau filme difuzate la diverse televiziuni. Ne-am indepartat prea mult de calitate, de frumos si de cultura. Si mai este ceva : asa cum spunea si scriitorul Pavel Corut, trebuie sa gandim pozitiv daca vrem sa ni se intample lucruri pozitive. Iar datoria noastra este ca atunci cand stim aceste lucruri sa le impartasim si altora.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu