S-a incheiat si "sondajul"... Se pare ca majoritatea a optat pentru raspunsul fericirea inseamna sa iubesti si sa fii iubit, dar a fost selectat o data si raspunsul satisfactiile materiale..

Ce inseamna sa fii fericit? Eu cred ca fericirea exista sau nu in mintea noastra. Sunt persoane care desi nu au motive de ingrijorare si le merge din plin, se plang de tristete, de insatisfactii, sunt goale in interior. Periodic banii le ajuta sa "uite", dar odata cu agitatia exterioara se simt tot mai insingurate, mai plictisite si fara rost.

Schopenhauer spunea ca omul prin definitie este nefericit. Momentele in care suntem fericiti sunt atat de rare.. Tot timpul nemultumita cu ceea ce are, fiinta umana este inclinata sa priveasca mai mult spre trecut sau spre viitor, neglijand clipa prezenta, care totusi nu se intoarce niciodata.
Marele filosof spunea ca daca vrei sa vezi gradul de nefericire al unui om (singura certitudine de fapt) intreaba-l ce probleme are. Daca va enumera lucruri marunte care-l deranjeaza si-l nemultumesc, inseamna ca se apropie totusi de acea "fericire" sau de multumire spre care toti ar trebui sa aspiram, pentru ca mai mult nu se poate.

Am vazut persoane multumite si emanand energie pozitiva, gata oricand sa-i ajute pe altii, desi vietile lor erau departe de a fi fara probleme, unele chiar grave..
Nu pot sa nu-i dau dreptate lui Schopenhauer, care spune intr-una din operele lui ca fericit este cel care se simte bine cu el insusi, care are o viata interioara bogata si care nu cauta in afara izvorul bucuriilor sale. Avem nevoie de relatii, de familie, de bani, insa nimic din toate acestea nu ne va face fericiti, daca ne lipseste viata spirituala.

Prin viata spirituala nu inteleg sa bati drumul la biserica si sa duci acatiste (desi este un ritual care te ajuta sa constientizezi anumite lucruri, si este bun pana la un anumit nivel).
Viata spirituala cred ca inseamna a avea curajul sa fii tu insuti, a recunoaste divinitatea in orice este plin de armonie si iubire, a avea curajul sa visezi si sa incerci sa fii mai bun si nu in ultimul rand, a iubi arta, minunea creata de om sub inspiratie divina.

Orice lege religioasa care te ingradeste, care nu te lasa sa fii liber ca un copil, te poate transforma intr-o marioneta. Este mai important sa fii plin de compasiune in fiecare clipa decat sa postesti in joia mare si s-o faci doar ca sa ti se ierte pacatele si de teama sa nu te pedepseasca Dumnezeu.
Cunosc o persoana care are "abonament" la biserica in fiecare duminica, iar in timpul posturilor (pe care le tine de fiecare data in intregime) fumeaza si bea vodca, iar gandurile pe care le cultiva lasa de dorit, nici macar atunci nu se poate opri sa nu gandeasca rau... Si sunt convinsa ca nu este singura.

Fiecare are propriul mod de a percepe regulile, insa bunul simt ar trebui sa ne arate cand judecam cu mintea noastra si cand facem anumite lucruri din datorie si nu pentru ca asa simtim.
Singuri ar trebui sa discernem la un moment dat ce este bine pentru noi, ce obiceiuri sau ce relatii ne ajuta sa fim atat cat se poate, fericiti, sa ne deschidem spre spiritualitate, sa fim plini de iubire si de compasiune. Iar acest lucru ar trebui sa fie perceput simplu, fara prejudecati, doar ascultand vocea inimii, altfel exista pericolul sa traim din sabloane si sa uitam esentialul.