Despre Eros

Meritul de a fi demonstrat colosala energie ce se află în Inconştient îi aparţine, fără îndoială, lui Freud.

Dacă pana acum am vorbit despre agresivitate, distructivitate (ce ţin de Thanatos), acum vom vorbi despre laturile Erosului. Chiar dacă Freud credea în mod eronat acum mai bine de un secol că totul porneşte de la erotism (care, spunea el, există şi la nou-născuţi într-o formă rudimentară), lucrurile nu stau aşa în totalitate. Există sau ar trebui să existe şi preocuparea spre dimensiunea spirituală a vieţii, aşa cum a arătat discipolul dizident al lui Freud, Jung. Cu toate acestea, nu putem omite pulsiunea sexualităţii, ce animă fiinţa umană, în cazuri fericite, spre iubire, creaţie, evoluţie şi în cazuri nefericite spre frustrare, ură, respingere- şi de fapt spre Thanatos.

Sexualitatea este o forţă. O forţă care poate fi folosită în sens constructiv sau nu. Datorită ei, ne putem deschide către ceilalţi, către întregul univers, către viaţă. Doar prin Eros oamenii pot fi creatori, din plăcere apare în mod concret o nouă viaţă, iar marile iubiri, pasiunile ce înnobilează spiritul, puterea creatoare reprezintă sublimări şi transmutări ale energiei sexuale, aşa cum o spun şi o demonstrează toţi oamenii de ştiinţă care au studiat aceste fenomene.

Sportivii ştiu foarte bine că înaintea unui eveniment sportiv la care urmează să participe trebuie să se abţină de la a face sex, pentru că acest lucru le-ar lua considerabil din energie. Nu numai sportivii, dar toţi marii oameni de artă, inventatorii, persoanele creatoare au recurs şi recurg, adesea în mod inconştient, la abstinenţă sexuală în perioadele de creaţie efervescentă.

Pulsiunea sexuală este, aşa cum spuneam, o forţă. O forţă care dacă este reprimată (autocenzurată) în exces devine distructivă. Idealul este ca această colosală energie să fie lăsată să se exprime, fireşte, într-un mod acceptabil.

Adolescenţii trecuţi de 20 de ani (poate exista şi o adolescenţă târzie, care să se întindă spre 25 de ani) care sunt ţinuţi prea strict de părinţi, care sunt educaţi să privească erotismul ca pe un păcat, riscă să devină persoane anxioase, cu stimă de sine scăzută (sau chiar mai grav, pot ajunge să dezvolte boli psihice dacă există un teren vulnerabil)- şi aceasta cu atât mai mult dacă nu aleg să-şi folosească într-un fel energia, s-o exprime prin creativitate.

Dar aşa cum nu este indicată o cenzură exagerată, limitatoare, nici permisivitatea excesivă nu este o soluţie. Pentru că am amintit de adolescenţă- o vârstă critică, pentru că viitorul adult se află într-o perioadă de mari frământări, de întrebări, şi de formare a identităţii proprii- este imperios necesar să atragem atenţia că tot mai mult din ce se promovează astăzi în societate este încărcat de sexualitate, chiar într-un mod fără perdea- iar acest aspect poate avea consecinţe nefaste asupra tinerilor, dacă familia şi şcoala nu le zugrăvesc şi alte laturi: Erosul nu înseamnă pornografie şi nici dezumanizare şi ideal este să fie îmbinat cu iubirea. Erosul este în primul rând energia care ne permite să evoluăm, să ne iubim corpul şi să putem iubi. Energia Erosului ne împinge să creăm- iar creaţia îmbracă diferite forme: pictură, literatură, muzică, teatru, inovaţii sau invenţii tehnice. Chiar simpla decorare a unui spaţiu, căutarea frumosului în general, au la bază energia Erosului.

Poate părea ceva ermetic, însă dacă ştim că cele două mari categorii de pulsiuni sunt sexualitatea, Instinctul Vieţii (Eros) şi agresivitatea, distructivitatea şi autodistructivitatea, Instinctul Morţii (Thanatos)- pulsiuni care de cele mai multe ori se întrepătrund- şi dacă ştim şi că numai aceasta este zona în care se află energia vitală- respectiv Inconştientul-, ne putem face o idee despre cât de important este să ştim să folosim aceste forţe în favoarea noastră.

Avem nevoie de Eros pentru a simţi plăcerea, pentru a iubi, a ne bucura şi pentru a crea, pentru a da viaţă, dar avem nevoie şi de Thanatos pentru puterea pe care ne-o dă de a ne rupe de obiceiurile negative, de a ne despărţi de oamenii care ne secătuiesc şi de a fi capabili uneori de sacrificiu.

Ne raportam la Eros şi la Thanatos asa cum ne raportăm la viaţă- totul este in functie de cât de dispuşi suntem să dăm ce este mai bun din noi înşine, şi de cât de bine ştim să alchimizăm energiile inferioare în ceva cu adevărat valoros.

Mihaela Begiu-Perelighin