Poveste din Techirghiol- nuvela

Dilara trase storul si lumina palida a soarelui in rasarit lumina usor camera.


Mirosul de balta, de lac cu namol, ii gadila narile. Facu cateva exercitii de pranayama in dreptul ferestrei. Parul negru, lung si greu, se cerea strans la spate. Dintr-o miscare, apuca un elastic si-si rasuci parul intr-o coada groasa.

Inca o dumineata singura, se gandi ea o fractiune de secunda. Gandeste pozitiv, gandeste....

Ca in fiecare dimineata, pieptul ii era inundat de aerul binefacator, aer de Techirghiol. Era ceva magic: cu fiece respiratie, inspira energie si seninatate; dintr-o data, toate ii pareau usoare.

Dilaver, iubitul ei, era plecat in strainatate, la munca. Iubitul ei- asa il alinta, desi erau casatoriti de noua ani. Iubita mea- asa o prezentase el noilor colegi de munca (il stiau casatorit); muti de uimire cand l-au vazut la brat cu o femeie superba, facuta parca pentru a fi amanta. V-o prezint pe iubita mea, Dilara. Ea tresarise, usor amuzata. O chema de fapt Manuela si era bucuresteanca get- beget; el, tatar, cu nostalgia originilor, avusese o copilarie fericita si-si idolatrizase mama. Pe mama lui o chemase Dilara si murise cand el era mic; parul lung, negru si mirosul de tamaie si de mosc era tot ce-si mai amintea despre ea.

Originea Manuelei era oarecum incerta- din partea mamei era si grecoaica si avea si ceva sange italian. Oricum, chipul ei nu parea de romanca; din prima clipa cand a vazut-o, el a fost atras ca un magnet. E tataroaica de-a mea. Pometii inalti si ochii negri, alungiti, o piele usor maslinie si parul lung si des ii aminteau de copilaria lui uitata; ura parul scurt la femei, avea senzatia ca le rapea calitatea cea mai importanta in viziunea lui la o femeie, misterul.

In doua luni s-au si casatorit. Ea venea dupa o deceptie- avusese o relatie cu un barbat mai in varsta, care-o adorase, o tinuse acasa (era gelos) . Bietul om, fugarit ca un caine de fosta familie (care traia de pe urma lui si-l acuza ca o sotie mai tanara o sa-i saraceasca pe toti) ajunsese falit si-si pierduse mintile, sfarsind in balamuc. Doar cu hainele de pe ea plecase din casa lui, si cu un gust amar in gura.

Dilaver venea dupa o perioada de lung celibat si in sufletul lui aparitia Manuelei fusese ravasitoare. Gasea la ea tot ce-si dorise la o femeie: era frumoasa, blanda, profunda. Poate cateodata prea ganditoare, prea departe de el..

Nu mai cred in iubire, ii spusese ea cu voce soptita cand el incercase s-o sarute. Sa crezi, i-a spus el, privind-o cu ochi de sarpe. Cu mine vei fi fericita, eu nu sunt el.

Cu o miscare, Manuela lua ibricul de pe foc. Si cand era singura acasa, cafeaua o facea tot cum ii placea lui: turceasca, cu caimac. Se auzira pescarusii care brazdau cerul. Plouase toata noaptea dar azi promitea sa fie o zi senina.

Cine era ea, ce inseamna corpul sau trecutul cuiva? In suflet era libera, vroia sa uite tot, tot trecutul. Si stia ca nu se poate. Dar acum era Dilara, pentru el....Complexul lui Oedip? Hmm, se poate ca mult iubitul ei sot sa nu fi depasit complexul lui Oedip.. mama lui era vie in mintea lui, prezenta tanara, feminina, frumoasa.

Totusi, e un taram magic, gandi ea. Un colt de paradis asa cum nu speram. Toate ranile ascunse ale sufletului se trateaza la Techirghiol, nu doar suferintele corpului.. Parca fac reclama publicitara, zambi ea. Ce va mai fi azi? Zilele se scurgeau monoton: dimineata la serviciu, dupa masa isi gasise ore de logopedie la o gradinita ca sa-si umple timpul, iar seara, atunci cand nu ploua, facea plimbari lungi pe malul marii. Marea o intelegea, cand era cu marea nu era singura.

Era duminica. Se auzeau clopotele de la biserica ortodoxa: incepea slujba. Nu-mi fac niciun plan azi. Poate ies dupa ce deretec putin prin casa.

Avusese doi musafiri seara trecuta: o fosta colega de facultate cu sotul ei trecusera s-o invite a doua zi la o petrecere si se luasera cu vorba pana la miezul noptii.

Arunca mucurile de tigara si sterse praful din camere, scutura si pernele turcesti care-i era dragi. Zambi. Cand venise in vizita pentru prima oara sa-l cunoasca pe batranul Mohamed, viitorul ei socru, se asezase turceste pe una din perne langa ei, ca sa le faca placere. Cu ce fata frumoasa mi-ai venit, Dilaver, parca-i de-a noastra. Acum ramasese doar ea singura in toata casa. Socrul si cumnatul ei se stabilisera de cativa ani la Ankara si Dilaver mai avea o luna si venea de la munca.

Casele din vecinatate incepeau sa se animeze; masini cu numere de peste tot din tara, ce odihnisera toata noaptea cuminti pe aleile din curti incepeau sa iasa alene pe strada.

Miros de lac cu namol, parfum de flori- buchete de trandafiri isi iteau capetele albe, roz si rosii din toate curtile-, amestecate cu mirosul de benzina. Ce farmec au toate vara, se gandi ea. Iarna era aproape pustiu; vara venea odata cu toropeala si cu turistii.

va urma